Sistem nervos

Sistemul nervos (latină Systema nervosum ) al unui animal (incluzând omul) coordonează activitatea muşchilor, monitorizează organele, primeşte şi prelucrează informaţiile primite prin organele de simţ şi iniţiază acţiuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru menţinerea homeostaziei (echilibrul intern al corpului). Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii şi celulele gliale (cu rol de susţinere şi de protecţie). Cu cât urcăm pe scara de evoluţie a organismelor, sistemul nervos devine tot mai complex, iar posibilităţile lui de a recepţiona, interpreta şi reacţiona corespunzător informaţiilor din mediul înconjurător sunt tot mai perfecţionate.

Sistemul nervos central (SNC)

Aceasta este partea principală a sistemului nervos (numit şi nevrax) care se ocupă cu prelucrarea informaţiei venită de la receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.) şi generarea de răspunsuri. SNC este format din encefal(care cuprinde:creierul mare,creierul mic si trunchiul cerebral) şi măduva spinării. Aceste două componente sunt protejate de cutia craniana şi, respectiv, de coloana vertebrală.

Sistemul nervos periferic (SNP)

SNP este partea sistemului nervos formată din neuronii şi nervii din afara SNC. Aceştia se găsesc în membre (de exemplu, în mână şi picioare) şi organe (de exemplu stomac,inimă etc.). SNP nu este protejat de oase sau de o barieră pentru sânge (faţa de creier care este protejat de bariera hematoencefalică), şi poate fi uşor lezat mecanic sau chimic.

SNP se împarte la rândul său în două componente:

1. Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul voluntar al mişcărilor prin acţiunea muşchilor scheletici, cât şi recepţia stimulilor externi (în cazul stimulilor termici, stimulilor mecanici etc.). Sistemul nervos somatic este format din fibre aferente, care duc informaţiile de la surse externe spre SNC, şi fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muşchi.
2. Sistemul nervos vegetativ sau autonom gestionează acţiunile care nu se află sub control conştient. El controlează de exemplu funcţiile vitale ca respiraţia şi bătăile inimii, dilatarea şi constricţia pupilelor, digestia etc. Se împarte în sistemul nervos simpatic şi cel parasimpatic.
3. 
4. Dezvoltarea sistemului nervos presupune procesul complex de generare, formare, dezvoltare şi individualizare (specializare) asistemului nervos.
   Dezvoltarea sistemului nervos este afectată pe întreaga durată a vieţii umane, de la primele stagii ale embriogenezei, până la senescenţa neurală şi afecţiunile care însoţesc senescenţa generală. Studiul dezvoltării sistemului nervos are ca obiect cunoaşterea şi descrierea completă şi corectă a bazei microscopice de formare şi dezvoltare a creierului uman şi organelor nervoase accesorii creierului, cât şi facilitarea înţelegerii depline a mecanismelor de funcţionare ale acestui sistem.
   De o importanţă deosebită, în raport cu funcţia de relaţie, sistemul nervos impune cunoaşterea atât a bazelor anatomice funcţionale indispensabile vieţii, cum ar fi reglarea neuroendocrină, cât şi procesele de memorie, stocare şi prelucrarea a informaţiei, constituireaimaginaţiei şi crearea limbajelor de asociaţie. Defectele care apar în dezvoltarea normală şi completă a sistemului nervos pot duce la incapacitare cognitivă, motorie, intelectuală cât şi afecţiuni complexe ca autismul, sindroamele neurologice specifice, retardul mental.
5. 

                Boli cardio-vasculare

Bolile cardiovasculare - Incidenţa

Se estimează că în anul 2004 au murit 17,1 milioane de oameni, aproximativ 30% din totalul deceselor la nivel mondial. Din aceste date, 7,2 milioane de decese au fost cauzate de boli cardiace coronariene, iar 5,7 milioane din cauza accidentelor vasculare cerebrale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 23 de milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare până în anul 2030, în principal în urma unor boli de inimă şi accidente vasculare cerebrale, iar cea mai mare creştere a deceselor se va înregistra în Asia de Sud-Est. 

Ce sunt bolile cardiovasculare?

Bolile cardiovasculare sunt tulburări de inimă şi ale vaselor de sânge care includ boli coronariene, adică boli ale vaselor de sânge care irigă muşchiul cardiac, boli cerebrovasculare (boli ale vaselor de sânge care irigă creierul) sau boli arteriale periferice (boli ale vaselor de sânge care irigă braţele şi picioarele).

 

Pot exista boli reumatice, care se manifestă printr-o deterioare a muşchiului cardiac şi a valvelor cardiace, boli congenitale de inimă, adică malformaţii în structura inimii, existente încă de la naştere, dar şi tromboze venoase profunde şi embolii pulmonare, prin formarea de cheaguri de sânge în venele de la picioare, care pot ajunge la inimiă sau la plămâni.

 

Atacurile cardiace şi accidentele vasculare cerebrale sunt, de obicei, evenimente acute şi sunt cauzate de un blocaj care împiedică traseul sângelui la nivelul inimii sau creierului.

 

Cel mai frecvent motiv pentru care se întâmplă aceste fenomene este acumularea de depozite de grăsime pe pereţii interiori ai vaselor de sânge care alimentează inima sau creierul.

Accidentele vasculare cerebrale mai pot fi cauzate şi de sângerarea unui vas de sânge din creier sau din cauza cheagurilor de sânge.

Bolile cardiovasculare - Factori de risc

Cei mai importanţi factori de risc ai bolilor de inimă şi ai accidentelor vasculare cerebrale sunt dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul de tutun. Comportamentele factorilor de risc sunt responsabile pentru 80% dintre bolile cardiace coronariene şi cerebrovasculare.

 

Efectele nocive ale unei alimentaţii nesănătoase şi a sedentarismului pot apărea la persoane care prezintă şi factori de risc intermediar, cum ar fi hipertensiunea arterială, nivelul ridicat al glucozei şi al lipidelor din sânge şi excesul de greutate sau obezitatea.

 

Alţi factori determinanţi pot fi reprezentaţi de schimbările sociale, economice şi culturale, cum sunt globalizarea, urbanizarea şi îmbătrânirea populaţiei, dar şi sărăcia şi stresul.

Bolile cardiovasculare - Simptome comune

Simptomele unui atac de cord includ durerea sau disconfortul în centrul pieptului, durere sau disconfort la nivelul braţelor, umărului stâng sau maxilarului.

Persoana în cauză poate avea dificultăţi de respiraţie, senzaţie de rău sau vărsături, senzaţie de slăbiciune. Femeile sunt mai susceptibile de a avea dificultăţi de respiraţie, greaţă, vărsături şi dureri de spate sau la nivelul maxilarului.

Cel mai frecvent simptom al unui accident vascular cerebral este slăbiciunea bruscă a feţei, a braţului sau a piciorului, de cele mai multe ori, pe o singură parte a corpului. O amorţeală a feţei, confuzie şi dificultate în vorbire, tulburări ale vederii, dificultăţi ale mersului, pierderea echilibrului sau dureri de cap severe, leşinul, urmat de stări de inconştienţă pot fi alte simptome ale accidentului vascular cerebral. 

Persoanele care sesizează astfel de simptome, trebuie să se prezinte de urgenţă la medic sau să solicite asistenţă medicală. 

                    Masuri de precautie in timpul sarcinii

Sunt putine femeile care isi dau seama imediat ca sunt insarcinate, deoarece primele semnale apar dupa cateva saptamani. Pentru siguranta noastra si a familiilor noastre, acelea dintre noi care nu folosim anticonceptionale, dar intretinem raporturi sexuale regulate, am face bine sa fim un pic mai precaute in ceea ce priveste sexualitatea pe durata sarcinii.
In cazul celor fumatoare, acest obicei va trebui incetat; intotdeauna este mai bine mai devreme decat mai tarziu deoarece consecintele sunt grave pentru copilul nenascut inca. Daca obisnuim sa consumam bauturi alcoolice, acest obicei ar trebui sa fie ocazional si sub nici o forma nu trebuie sa devina o obisnuinta pentru viitoarea mamica. Efectele tutunului si ale alcoolului, pot fi fatale pentru bebe.
Pe toata durata cat suntem insarcinate, nu trebuie sa luam medicamente fara a consulta medicul sau farmacistul. Aceasta inseamna ca nu vom putea folosi nici medicamentele pe care le avem in casa, de exemplu remediile pentru raceala, remediile pentru dureri de cap, etc., fara a cere inainte sfatul medicului. Sarcina difera de la o femeie la cealalta si nu intotdeauna medicamente care ne fac noua bine, fac bine si altor mamici. Nici chiar remediile naturale pe baza de plante  nu sunt neaparat sigure. Intotdeauna trebuie sa consultam medicul daca facem febra, daca racim sau pentru orice alta problema medicala.

Suntem femei si stilul nostru de viata difera de la una la alta; adoram sa inotam, sa alergam, sa mergem pe bicicleta, sa facem sport, fitness, gimnastica. De multe ori, in momentul in care aflam ca suntem insarcinate renuntam la aceste obiceiuri; nimic mai rau, este indicat sa continuam sa facem sport, cu conditia sa nu exageram. In perioada sarcinii sunt contraindicate sporturile de performanta si sporturile mai solicitante, cum ar fi: scufundarile, calaria, joggingul, culturismul, etc.

In cazul in care apare o scurgere vaginala, trebuie sa ne adresam imediat medicului care tine evidenta sarcinii noastre. Acesta poate fi un semn ca ceva nu e in regula cu sarcina noastra. De multe ori aceste sangerari sunt normale si se opresc dupa cateva zile de reapus total la pat, dar daca totusi embrionul a suferit modificari, natura isi va urma cursul, indiferent de incercarile medicului.

Viitorii tati ar trebui sa duca o viata cel putin la fel de sanatoasa alaturi de noi, femeile insarcinate, in primul rand din propriul lor interes, si in al doilea rand, in spirit de solidaritate fata de partenera lor de viata.

                       Factori de risc pentru sanatate

Grija pentru sanatate implica intelegerea factorilor de risc pentru aparitia diferitelor boli. Factorii de risc pentru sanatate sunt evenimente din viata dumneavoastra care cresc probabilitatea de a va imbolnavi de o anumita boala. Unii factori de risc nu pot fi controlati - s-ar putea sa va fi nascut cu ei sau sa fi fost expusi la ei fara vina dumneavoastra.

Factorii de risc pentru sanatate pe care nu ii puteti controla sau ii puteti controla foarte putin se numara :

1. prezenta unui istoric familial pentru anumita boala
2. sexul
3. varsta

   

   
   

   Factorii de risc pe care ii puteti controla includ :

   1. alimentatia

   1. activitatea fizica

   1. fumatul

   1. consumul de alcool

   1. folosirea drogurilor ilegale

   1. purtarea centurii de siguranta

   
   Factorii de risc pentru aparitia unei boli pot fi comparati cu sansele de a va rani intr-un accident cand conduceti. Daca sunteti o persoana sanatoasa si nu au aveti nici factori de risc pentru, sa zicem, boli de inima, e ca si cum aveti pusa centura de siguranta, aveti viteza in limite legale si respectati regulile de circulatie. In acest caz, sansele de a avea un accident sunt mici. Dar haideti sa spunem ca aveti un factor de risc pentru bolile de inima : diabet zaharat. Acum e ca si cum circulati fara sa va puneti centura de siguranta. Sansele de a va rani in cazul unui accident sunt acum mai mari. Daca aveti, de asemenea, un alt factor de risc, cum ar fi hipertensiunea arteriala, e ca si cum ati conduce cu viteza foarte mare. Daca si fumati, acum riscul este comparabil cu a circula fara sa aveti centura de siguranta pusa, cu viteza foarte mare si fara sa respectati regulile de circulatie.
   Pentru a reduce riscurile, tot ce trebuie sa faceti este sa folositi centura, sa conduceti cu precautie, sa respectati regulile adica sa reduceti factorii de risc - in cazul starii de sanatate ar fi renuntarea la fumat si controlul tensiunii arteriale prin alimentatie sanatoasa, activitate fizica si medicamente prescrise de medic.
4.